Anina

Descriere sistem alimentare cu apă şi canalizare exploatarea Anina
 
Activităţile desfăşurate în cadrul exploatării Anina sunt următoarele: captare, aducţiune, tratare, distribuţie, canalizare si deversare a apelor uzate direct în emisar;
Sursele de alimentare cu apa a orasului Anina sunt urmatoarele :
- sursa de suprafata Lacul Buhui ; de la lacul Buhui,avand o suprafata de 11.5 ha si un volum de apa de 610.000 mc,apa curge gravitational prin albie 200 m dupa care intra in subteran prin 5 ponoare naturale situate pe o distanta de 200m si la o distanta de 1.2 km de lac ajunge in pestera Buhui ; tot in pestera Buhui ajunge si apa provenita din izvoarele Certej , situate pe versantul estic al muntelui de langa pestera si care parcurge prin subteran acest munte si ajunge din nou la suprafata la 100 m de intrarea in pestera Buhui ; dupa un parcurs de 2.2 km prin pestera Buhui , la iesirea din aceasta este amenajat un dig de retinere , astfel incat o parte din apa este dirijata printr-o galerie de aductiune subterana de 1.2 km la statia de pompe Filtru Buhui ; captarea maxima este de 60l/s , dar in medie se capteaza 28-30l/s,restul apei constituind paraul Buhui , afluent al raului Caras ; din aceasta sursa de apa , dupa un proces de decantare si dupa dezinfectia apei , o parte din apa tratata este distribuita gravitational , alta parte este pompata in doua rezervoare , rezervorul Orasul Nou de 2500 mc si rezervorul Dealul Crucii de 180 mc, din care se distribuie tot gravitational ; din sursa de apa Buhui se alimenteaza cu apa cartierele Oras Nou , Celnic , Breiner si zona centrala a orasului Anina , aceasta fiind de fapt cea mai importanta sursa de apa ;
- sursa subterana de apa Colonovatul Mare este constituita prin captarea a doua izvoare de coasta intr-un rezervor de 98 mc , de unde este distribuita gravitational , fara tratare pe urmatoarele strazi : Colonovat , Horia , Anin si o parte din Closca ; debitul acestei surse de apa este de 0.1-3 l/s.
- sursa subterana de apa Colonovatul Mic se constituie prin captarea unui izvor de coasta intr-un rezervor de 4 mc , de unde este distribuita gravitational , fara tratare , pe urmatoarele strazi : Eftimie Murgu , Crisan , Padurii si o parte din Closca ; debitul acestei surse este de 0.1-3 l/s.
- sursa subterana de apa Valea Tereziei este un izvor captat intr-o grota naturala ; printr-o conducta de dn 100 apa este distribuita direct pe urmatoarele strazi : Valea Tereziei , G.Cosbuc , Minerului si o parte a din Libertatii ; cand debitul sursei permite , printr-o conducta de dn 150 mm , apa este captata intr-un rezervor de 480 mc ( dupa ce in prealabil este dezinfectata cu hipoclorit de sodiu ) de unde este distribuita gravitational in cartierul Breiner ; debitul acestei surse este de 0.3-13 l/s.
- sursa subterana Kraksenthal se constituie prin captarea a doua izvoare de coasta intr-un bazin de 20 mc si pomparea apei la rezervoarele Maial de 390mc , unde este dezinfectata impreuna cu apa provenita din sursa Grota Morii si distribuita gravitational in cartierele Sigismund si Steierdorf ; debitul acestei surse este de 0.3-5 l/s.
Reteaua de distributie a orasului Anina are o lungime de 47 km si este compusa din conducte de dn 32-200 mm.
- sursa subterana de apa Grota Morii este un izvor captat dintr-o grota naturala de 400m , apa fiind pompata printr-o statie de filtrare intr-un bazin de unde este pompata la rezervoarele Maial ; debitul acestei surse este de 3-12l./s.
- sursa subterana de apa Jitin este un izvor captat dintr-o grota naturala a muntelui cu acelasi nume , apa acumulata intr-un bazin de 8 mc unde este dezinfectata cu hipoclorit de sodiu si de unde este pompata la rezervorul Bradet de 90 mc , de unde este distribuita gravitational in cartierul Bradet.
Reteaua de distributie a orasului Anina are o lungime de 47 km si este compusa din conducte de dn 32-200 mm.
Colectare ape uzate: reţea de canalizare este din tuburi de beton cu diametre între 200÷600 mm, în lungime totală de 25 km.

Evacuările apelor uzate se face astfel : apele uzate colectate din partea de nord a orasului sunt deversate din canalul colector in paraul Garliste , afluent al raului Caras ; apele uzate colectate din cartierul Steierdorf se descarca printr-un canal colector in paraul Valea Morii (Steierdorf) afluent al raului Minis ; apele uzate colectate din cartierul Bradet care este izolat de restul orasului , sunt deversate intr-o cariera de piatra aflata la 2 km de cartier prin intermediul unei fose de decantare aflata pe traseul canalului colector

en.pdf24.org    Send article as PDF