Apa există din belșug în natură, însă sursele din care poate fi băută în siguranță s-au redus simțitor în ultimii ani. Responsabilitatea AQUACARAȘ începe cu găsirea unor surse de apă viabile pentru județ și continuă cu transformarea acesteia în apă de băut.
Misiunea noastră este să ne asigurăm că apa ajunge la utilizatori așa cum a plecat de la noi – limpede și bună de băut.
Pasul 1: Captarea apei şi aducţiuni
Apa este nelipsită din procesele de producție din majoritatea ramurilor industriale. Pentru că nu poate fi folosită în forma ei naturală, AQUACARAȘ tratează apa printr-un proces specific, care le oferă consumatorilor industriali materie pentru procesele din unitățile de producție.
Captările din lacurile artificiale se fac din lacurile formate prin bararea văilor la înălţime faţă de centrele populate, în locuri ferite de impurităţi.
CUM AJUNGE APA LA LOCUITORI- STUDIU DE CAZ- MUNICIPIUL REȘIȚA
Sursele de apă brută ce alimentează staţia de tratare Reşiţa sunt amplasate în afara localităţii, aşa că apa brută trebuie transportată o distanţă importantă pentru a ajunge în staţia de tratare existentă. Apa brută necesară sistemului de alimentare cu apă din municipiul Reşiţa, provine din trei surse: lacul Secu, lacul Grebla şi izvoarele Sodol.
- Principala sursă de apă brută este lacul Secu, lac care se găseşte în condiţii bune de funcţionare, fără deficienţe precizate de către operator. Transportarea apei brute, de la captarea din lacul Secu până la staţia de pompare Şamotă, se realizează prin intermediul unei aducţiuni din beton cu un diametru de 800 mm având o lungime de 4,515 m. Debitul din această aducțiune este de 630 l/s.
- 2. A doua sursă de apă a sistemului de alimetare cu apă sunt izvoarele Sodol localizate pe Valea Sodolului. Sursa Sodol, existentă din anul 1870 se compune din captarea a şapte izvoare, situate la circa 5 km sud-est de municipiu, în valea pârâului Sodol, afluent al râului Bârzava.
- Transportul apei din lacul Grebla până la Combinatul siderurgic (TMK), se realizează printr-o conductă de beton cu un diametru nominal de 1,400 mm şi o lungime totală de 1,908 m. Ambele aducţiuni menţionate mai sus sunt în proprietatea Combinatului TMK.
Pasul 2: Staţia de Tratare a Apei Potabile din Reșița (STAP)
Apa potabilă necesară municipiului Reşiţa este furnizată de către Staţia de Tratare a Apei Potabile (Uzina de apă Reșița). Apa brută este adusă la staţia de tratare prin pompare de la staţia de pompare Şamotă, printr-o aducţiune cu diametrul de 1,000 mm. În funcţie de calitatea apei brute, debitul poate fi direcţionat către unul din următoarele procese: coagulare[1], floculare[2] şi decantare, procese ce au loc în decantoare sau direct filtrare pe filtrele rapide de nisip.
În această staţie este tratată apa brută provenită din lacul Secu. Staţia de tratare a apei cuprinde mai multe facilităţi pentru tratarea şi stocarea apei. Pe fluxul tehnologic staţia are instalaţii de limpezire a apei: decantoare, staţie de reactivi, filtre şi dezinfectare cu dioxid de clor, rezervor de contact.
Tratarea apei cuprinde urmatoarele componente principale:
- floculare/coagulare (floculant şi polimer);
- sedimentare;
- filtru nisip;
- dezinfecţie şi rezervor de contact aferent;
- rezervor;
- corectarea durităţii (dioxid de carbon şi lapte de var);
- dozarea chimică;
- preoxidare (dioxid de clor);
- pudră de carbon activ
Înainte de intrarea în decantoare, apa brută trece printr-o cameră de floculare, unde sunt instalate mixere pentru a facilita contactul apei brute cu nămolul existent în decantor. Fiecare decantor are o capacitate de 315 l/s. Procesul de amestecare este îmbunătăţit prin folosirea unui mixer static. În interiorul staţiei de filtre, apa trece printr-un bazin de reacţie (V=2 x 150 m3) pentru o perioada de 8 minute înaite de a intra în filtrele rapide de nisip. Staţia de filtre cuprinde 8 filtre cu o suprafaţă totală de filtrare de 320 m2.
Apa filtrată este colectată într-un bazin de contact cu o capacitate de 1,800 m3. Înainte de a ieşi din staţia de filtre, apa este tratată cu dioxid de clor. Apa tratată alimentează rezervorul situat sub clădirea filtrelor. Acest rezervor are o capacitate de 5,000 m3.
[1] A căpăta un grad mai mare de densitate (intermediar între starea lichidă și cea solidă).
[2] Proces de aglomerare, sub formă de particule mai mari (flocoane), a particulelor fine dintr-o suspensie sau dintr-o soluție coloidală, urmată de depunerea acestora, sub acțiunea unui agent floculant.
